Tarkovski, rug aprins

De abia zilele astea am vazut, mai bine mai tarziu decit niciodata, SACRIFICIUL. Nu stiu ce sa spun despre el. Acuma il diger, il revad pe bucatele, pe replici, a doua oara, dar sunt convins ca ar trebui sa-l mai vad de N ori, sa citesc despre el si despre toate referintele ca sa pot sa ma scufund cu adevarat in semnificatiile sale.
Asa, niste scurte bucatele din incredibil de frumoasa fresca a Sacrificiului merita amintite p-aici. Viata interioara a unui om singur, pierdut intre eterna reintoarcere si altceva, ceva ce ii poate oferi Maria, vrajitoarea ‘in sensul cel mai bun’ cum spune Otto, postasul-profesor si care ii marturiseste personajului principal:
‘Toatã viata mea am asteptat ceva. Toatã viaþa mea am avut sentimentul cã as sta si as astepta într-o garã. Si întotdeauna mi s-a pãrut ca si cum ceea ce a fost n-a fost viaaa adevãratã, ci o asteptare a vietii, o asteptare a ceva real, adevãrat.’

Ultimul film al lui Tarkovski, cind era in faza cancerului terminal, desigur, constient de asta. A fost filmat in Suedia fiind si un omagiu adus lui Berman. E considerat cel mai enigmatic film al sau. Unul din cele doua epos-uri combinate magistral in film e despre un cataclism nuclear care afecteaza Europa. Primul e povestea unui barbat cu o boala incurabila care este salvat culcindu-se cu o vrajitoare.
In aceea zi, a catastrofei, care e si ziua sa de nastere, personajul principal primeste o splendida harta a Europei, numai ca e tocmai din 1392. Finalul, cu incendierea casei lasa loc si interpretarilor de genul: incendiaza el casa Domnului, lasand-o pe cealalta, cea facuta de fiul sau si de Otto, sa supravietuiasca? Daca interpretam asa, cine ar putea fi postasul daca nu Mefisto iar povestea, povestea din poveste tocmai reluarea mitului fundamental al Europei, cel faustian?

Filmul e facut in primavara lui 1985. In ziua premierei SACRIFICIULUI la Cannes, pe 26 aprilie 1986, are loc catastrofa de la Cernobil. Una din numeroasele imaginile simbolice din film arata un ziar, intr-un oras pustiit de un dezastru de proportii, pe care se zareste un fragment dintr-un titlu: CERNO.
(Tot asa, in capodopera sa,  Calauza, apare un cadru cu o agenda pe care e trecuta…data mortii sale, 28 decembrie 1986).