Aşa merg lucrurile
by ludoglobi
Cu ani în urmă, nu foarte mulţi, dar, nu ştiu precis de ce, aproape ca-n altă viaţa, îmi amintesc de-o seară cînd jucam cu Florin miuţa împotriva a doi prieteni prozatori, care ne-au bătut măr. Pe vremea aceea, blogurile nu existau, internetul, pentru noi, era ceva încă exotic…seara preferam mingea şi nişte beri după aceea.
Florin e departe acuma, pe drumuri nordice, oferind mîncăruri nepaleze şi dragoste…dar şi aproape, pe aici, enervînd senatori şi rectori…
Aşa merg lucrurile.
Like this:
One blogger likes this post.
Cum?? Ne-au bătut măr prietenii prozatori? Ne-am lăsat bătuți, vrei să spui. La orgoliul lor, îți puteai permite să-i bați? În schimb, îi snopeam la tenis de masă, la Motor. Inventasem și un premiu pentru ei: „Ciuca bătăilor”. Îl încasa cînd Fratele, cînd Teodorovici. A doua zi, la editură, sunam de la secretariat, cu vocea prefăcută: „Alo, domnul Florin? Vă caută un prieten, domnul Ciucă…”
Știi cum a fost pentru mine? Ca a doua copilărie.
Ce frumos ca ni se dă şansa unei a doua copilării. Cred că pentru mai mulţi, atunci, a fost, ca un fel de copilărie…