al treizecilea poem pentru ulrike

de ludoglobi


nu e aşa mai sunt cîteva pagini lacrimile noastre

nu îneacă pe cineva nu înbătrînesc nici iarna

mîinile noastre mai au încă mîngîieri de vii

chiar dacă sunt tot mai departe

 

cîinii latră

sunt doar micile noastre tresăriri în somn (ce-i sperie) dorul de casă

pe harta noastră nu pot războaiele să îngroape pe nimeni

o să ajung, o să ajung, o să ajung la tine

Anunțuri